might end up in the hall of fame

Nu știu cum să încep o descriere adecvată, așa că zic un simplu hello, bine v-am regăsit. Nu o să am o ședere lungă pe aici, cel mult trecătoare.

Mai intru din când în când. De ce? Ah, păi e site-ul copilăriei mele, contul meu cel mai iubit. Dacă vă întrebați, da, sunt încă fana lui Leo. Unele lucruri nu se schimbă indiferent de vârstă. Între timp, mi-am luat talentul ăla de-a face descrieri și-am ajuns redactor. Acum scriu și citesc mii de oameni. Scriu de ale mele, de ale muncii, de tot pentru toți. S-a scris și de DiCaprio, de fiecare dată când s-a putut.

Când intru pe aici, mă bucur să văd conturi vechi, dar vechi. Mă întreb cum ați rezistat atâta timp. Nu mai am nici poze editate, nici răbdare să o mai fac, dar pun și eu ce am.

Deci, pe aici umblam când aveam vreo 12-15 ani. Acum am 23. Ce repede zboară timpul! Nici nu știu de ce scriu aici, probabil că am vrut să vă salut.

Mă bucur că sunteți. Mă bucur că sunt. Mă bucur că DiCaprio. Nu e asta cea mai bună “lucrare” a mea, dar nu e decât 1:30, cu Deliric în căști. Atât se poate.

Dacă vreți să ne mai auzim, alexaandra__v pe insta. Dar și aici, când intru, răruț.


(17 noiembrie 2024, las aici o dată să consemnez momentul istoric. With love, Alexandra)